Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”

Daţi mai departeTweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest
“Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă, cu scopul de a sluji, ca dig, împotriva revărsării tătarilor, aces­te ziduri de un pitoresc remarcabil se oglindesc, tăcute, în apa Nistrului, înăl­ţân­du-şi jghea­burile ca nişte pumni strânşi ai Europei” – Octavian Goga

Avea dreptate Octavian Goga. Cetăţile de la Nistru sunt proiectul cel mai ingenios al românităţii medievale. Fie că au rezistat invaziilor tătare, turceşti, cazace ori „pohtelor” ruseşti şi poloneze, ele au trasat, în timp, graniţa logică a ci­vilizaţiei de tip european pe care o regăsim azi, mutată, printr-un accident al istoriei, la Prut.

Nu ştiu dacă Cetatea Albă (azi în Ucraina – n.n.) e construcţia medievală de pe Nistru cea mai frumoasă, dar cu siguranţă e cea mai mare. Ea strânge între zidurile crenelate o istorie de mii de ani, de la grecii din Milet (secolul al V-lea î.Hr.) – trecând prin mâinile fenicienilor, thiriţilor, dacilor (secolul al III-lea î.Hr.), apoi din nou la greci, daci, romani, huni, bizantini, genovezi până la romani. Pe vremea lui Burebista, cetatea purta numele de Thiras. După 1392, pe vremea lui Petru I Muşat, Alexandru cel Mare şi Ştefan al II-lea, Cetatea Albă este întărită, lărgită. E cucerită de turci în 1450 şi numită Akkerman, dar reintră în stăpânirea Moldovei pe timpul lui Alexandru Vodă şi al lui Ştefan cel Mare.

0 Cetatea Alba de pe Nistru Acum si Atunci - Basarabia-Bucovina.Info
1 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
2 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
3 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
4 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
5 Cetatea Alba Ilustrata Veche  Basarabia-Bucovina.Info
6 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
7 Cetatea Alba Ilustrata Veche  Basarabia-Bucovina.Info
8 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
9 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
10 Cetatea Alba Ilustrata Veche  Basarabia-Bucovina.Info
11 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info
13 Cetatea Alba Ilustrata Veche  Basarabia-Bucovina.Info
14 Cetatea Alba Ilustrata Veche Basarabia-Bucovina.Info

Cetatea Albă era considerată, alături de Cetatea Chilia (la gurile Dunării), „poarta creştinătăţii” şi „cheia a toată Ţara Moldovei, a Ungariei şi Ţării de pe Dunăre” sau „plămânii Moldovei”. Cetatea a fost cucerită de otomani în 1484 iar din 1812 intră sub stăpânire rusească. În timpul săpăturilor arheologice, între 1927-1930, când cetatea aparţinea României, aici au fost făcute numeroase descoperiri care atestă înflorirea întregii zone, pe vremea cât a făcut parte din zestrea Moldovei.

15 Cetatea Chilia Timbru Moldova - Basarabia-Bucovina.Info
16 Portul Chilia Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
17 Turnul Clopotnitei din Cetatea Chilia Fotografie Veche 16 Basarabia-Bucovina.Info

Din păcate, nici unul dintre adevărurile istorice despre acea perioadă nu este prezentat de ghizii cetăţii, care preferă să le spună turiştilor o istorie ciuntită. Semnele mistificării sunt vizibile încă de la intrare. Frumoasa stemă de piatră cu bourul Moldovei, crinul şi roza lui Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost desprinsă de la locul ei. Pentru a acoperi golul lăsat, a fost pus deasupra un dreptunghi de lemn, pictat, reprezentând stema actuală a Cetăţii Albe. Pliantele şi cărţile de prezentare pe care le poţi cumpăra la intrare sunt tipărite numai în rusă şi ucraineană. Dacă ai noroc, găseşti şi un flintic de pliant în limba engleză, unde nu e pomenită nici o perioadă istorică, nici un voievod roman.

De la ghizi poţi afla însă că „Ştefan Basarab a fost un domnitor al Moldovei de la care se trage şi denumirea veche a acestei regi­uni” sau că „în 1919, fără să fie invitate, armatele româneşti au cotropit Basarabia iar în 1940 Sta­lin a înaintat o notă de protest în urma căreia te­ritoriul a fost eliberat de către soldaţii sovietici”…

Am trecut de mai multe ori pe lânga cetatea Tighinei („trecătoare”; azi în Transnistria – n.n.), aproape fără speranţa că voi putea păşi, într-o zi, înăuntrul zidurilor sale sobre care, până nu demult, adăposteau arsenalul armatei a 14-a ruse. Mă gândeam, pe atunci, că un acccident, o explozie ar fi putut face o gaură în istorie, spulberând una dintre cele mai importante cetăţi medievale nistrene. La finele secolului al XV-lea, Ştefan cel Mare a construit aici o întăritură din pământ şi lemn (o „palanca”), menită să apere trecerea de tătari. Ulterior, otomanii cuceresc Tighina de la Petru Rareş şi întăresc locul cu o fortăreaţă din piatră numită Bender.

18-Soldat-de-paza-la-CetateaTighina-Ilustrata-Veche-Basarabia-Bucovina.Info_1
19 Cetatea Tighina  - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info

Cetatea rezistă în decursul se­colelor câtorva atacuri şi e ocupată definitiv de ruşi, în 1812. Ea se află pe malul stâng al Nistrului şi e înconjurată de trei rânduri de ziduri. Câteva dintre fostele dependinţe au fost folosite drept cazărmi pentru armata a 14-a. Astăzi, în interior se găseşte doar o clădire din piatră, actualul muzeu al cetăţii. La Tighina s-a refugiat, timp de 4 ani, între 1709-1713, şi regele suedez Carol al XII-lea, după înfrângerea de la Poltava.

Cetatea Soroca (azi în Republica Moldova – n.n.) a fost menţionată documentar în 1499, când boierii din sfatul domnesc al Moldovei au parafat tratatul de pace cu polonezii care fuseseră zdrobiţi în Codrii Cosminului de Ştefan Vodă. „Dacă ne uităm la arhitectura cetăţii, ne spune Nicolae Bulat, istoricul care are misiunea să apere istoria românilor de mucegaiul propagandei sovietice, ea se aseamănă cu cea a castelelor din secolele XIV-XV şi cred că a fost construită o dată cu Ho­tinul şi cu Tighina, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în timpul domniilor lui Petru Muşat şi Ale­xandru cel Bun.” „Cetatea noastră a fost construită pentru a crea o frontieră politică la Nistru. Peste Nistru era altă ţară, altă cultură, alt popor. Acolo era stepa sălbatică.”

22 Cetatea Soroca  - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
23 Cetatea Soroca  - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
24 Cetatea Soroca  - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info

Înclin să cred că Hotinul (azi în Ucraina – n.n.) este cea mai frumoasă dintre cetăţile medievale româneşti de la Răsărit. Poate şi pentru că am văzut-o într-o toamnă ca aceasta de-acum, când Soarele odihnea blând pe firul de apă abia plecat din izvoare. Hotinul are ziduri înalte, înfipte în stratul de rocă pe care, potrivit legendei, un rege dac construise, mai demult, şi el, o „davă”. În se­colul al XIV-lea, Alexandru cel Bun stăpânea deja cetatea. Ca destin istoric, Hotinul a trecut des de la un domnitor la altul. Reparaţiile şi adăugirile făcute de arhitecţii lui Ştefan cel Mare se pot urmări însă şi azi, deşi n-ar trebui să ne-aşteptam ca ucrainenii să marcheze acest lucru.

25 Cetatea Hotin de sus - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
26 Cetatea Hotin - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
27 Cetatea Hotin - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
28 Cetatea Hotin - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info

În 1538, generalul polonez Tarnovski îi aruncă zidurile în aer. Petru Rareş le restabileşte sporind capacitatea de apărare a cetăţii. Ion Vodă recucereşte Hotinul, vremelnic înstrăinat, şi pune cetatea sub stăpânirea legitimă a moldovenilor, până în 1712, când cade sub turci. Conside­rată de Cantemir „vrednică de a se socoti cea mai frumoasă şi mai mare decât celelalte cetăţi ale Moldovei”, cetatea Hotinului ajunge, ulterior, să fie stăpânită de ruşi, îşi pierde importanţa iar în 1856 e desfiinţată şi lăsată pradă uitării.

În diferite momente al istoriei civilizaţiei europene, de-a lungul Nistrului s-a ridicat un şir de cetăţi care au stat de strajă, de patrulare şi de război la frontierele Europei creştine, fiind zidul de apărare al lumii civilizate. Împăratul bizantin Constantin Porfirogenetul (secolul al X-lea), în Cartea de învăţătură adresată fiului său, Romanos, menţionează mai multe cetăţi pe Nistru, premergătoare celor medievale: „Să ştii că pe partea această a râului Nistru, în ţinutul dinspre Bulgaria, la vadurile peste acest râu, se află cetăţi pustii: prima cetate este numită de către pecenegi Aspron (albă), deoarece pietrele ei par foarte albe; a doua cetate Tungate (paşnică), a treia cetate Cra­cnacate (de strajă), a patra cetate Salmacate (de patrulare), a cincea cetate Sacacate (de pari), a şasea cetate Gheucate (de război)”.

„Arheologii” Tighinei

„Pe parcursul vizitei, am văzut puţini soldaţi, însă o privire spre pavilionul cu garajele maşinilor militare indică o prezenţă armată apreciabilă. Suntem totuşi pe teritoriul unei baze militare. Doar cetatea propriu-zisă a fost eliberată pentru turişti. Ghidul, îmbrăcat în uniformă de miliţian, cu o geacă neagră. Deasupra, Eroii ruşi sau sovietici au loc de cinste şi sunt pomeniţi numai de bine. În schimb, România e prezentată doar ca agresor. La Tighina, practic nu s-au făcut cercetări arheologice, astfel că marii „exploratori” ai cetăţii au fost chiar soldaţii ce au stat aici.

Aceştia au găsit o bună parte din exponatele din muzeu. Amuzat, ghidul ne povesteşte despre cum se făcea armata în cetate. Soldaţii descoperiseră o reţea de tuneluri care ducea spre oraş. Astfel, puteau cumpăra de acolo tot felul de produse şi, bineînţeles, tărie”, consemnează jurnalistul basarabean Lucian Reniţă.

20 Intrarea in Cetatea Tighina  - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
21 Cetatea Tighina  - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info
29 Saba Colonie Elvetiana limanul Nistrului
30 Stefan cel Mare si Sfant Statuia de la Chisinau - Ilustrata Veche - Basarabia-Bucovina.Info

Tudor Cireş

Sursa: Jurnalul.Ro

Sursa foto color: Madalin Focsa

Surse foto alb-negru: Biblioteca Academiei Romane, Biblioteca Centrala Universitara, Arhiva Basarabia-Bucovina.Info

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Shortlink:

10 Responses to Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”

  1. Pingback: De ziua lui Eminescu lansam Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc | Basarabia-Bucovina.Info

  2. Pingback: De ziua lui Eminescu s-a lansat Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc | Ziarişti Online

  3. Pingback: Via Ziaristi Online: De ziua lui Eminescu s-a lansat Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc | Victor Roncea Blog

  4. Pingback: Via Ziaristi Online: De ziua lui Eminescu s-a lansat Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc | Japca la romani ...

  5. Pingback: Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine” « CRONICI DIN GERULIA

  6. Pingback: Cetatile Romanesti de la Nistru prezentate in emisiunea “La Taifas cu Ion Cristoiu” de sambata, 31 martie, ora 23.00 | Ziarişti Online

  7. Pingback: Cetatile Basarabia-Bucovina.Info – Cand a fost sa moara Stefan. Praznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu | Basarabia-Bucovina.Info

  8. Pingback: Semnale editoriale: POLITICA CULTURALĂ în RSS Moldovenească 1944-1956, de Valentina URSU și VREMEA INCERCARILOR. Relațiile româno-sovietice, 1930-1940, apărută la INST | Basarabia-Bucovina.Info

  9. Pingback: Semnale editoriale: POLITICA CULTURALĂ în RSS Moldovenească 1944-1956, de Valentina URSU și VREMEA INCERCARILOR. Relațiile româno-sovietice 1930-1940, apărută la INST | Basarabia-Bucovina.Info

  10. Pingback: „DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT” - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>