Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste

Daţi mai departeTweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

– CETATEA HOTIN: 22 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste –

Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din şirul de cetaţi, care au stat ca nişte pietre de hotar la malul Nistrului. Apărătorii vrednici ai acestui tinut din nordul principatului Moldovei au ţinut piept hoardelor de invadatori şi venetici ce au râvnit la pamântul strabun de-a lungul întregii istorii a neamului nostru. Cetatea cu turnurile înalte a sfidat norii negri de plumb şi ploile naprasnice de foc şi de sânge, ce s-au abătut necontenit asupra acestor pamânturi mănoase, dar năpăstuite de soartă, iar curajul apărătorilor ei baga frica în asediatori, facea sa li se moaie genunchii şi să o ia razna îndărăt.

Voievodul Ştefan cel Mare, la urcarea sa pe tron, a fost preocupat în primul rând de gândul recuceririi ei.

E oarecum simbolică afirmaţia ce se desprinde din legenda istorica despre întemeierea cetaţii. Ea glăsuieşte că ideea zămislirii acestei zidiri ar fi aparţinut unui vestit rege dac, care ar fi ales anume aici locul de înalţare.

Dupa una din versiunile mai mult sau mai puţin intemeiate pe cercetări, documente şi mărturii de epocă, cetatea Hotinului a fost înălţată în secolul al XIV-lea, ca prin izbanda Muşatinilor să ajungă în stăpânirea Moldovei şi s-o slujească mai apoi timp de doua secole. Alexandru cel Bun a reparat cetatea, coborind cu oştile sale în jos pe Nistru, cucerind oraşul Tighina şi ajungând până la Cetatea Albă.

Dintr-o alta sursa aflam că cetatea a fost înălţată la începutul secolului al XV-lea din însaşi vrerea lui Alexandru cel Bun cu sprijinul lui Vitold, marele cneaz al Lituaniei. “tinind cont de aspectui şi arhitectura edificiului, avem tot temeiul să acceptăm alternativa şi cea de-a doua versiune.

Ilie, fiul domnitorului, luptând cu fratele sau Stefan, a pus mai presus interesele personale decât pe cele ale ţării şi la 1436 cedă Hotinul polonilor în schimbul unui ajutor din partea acestora. În 1455, venind la putere pentru a doua oara la domnie, Petru Aron recistigă cetatea, dar e nevoit sa cedeze târgul Siretului şi alte localităţi. Însă după o anumită vreme ea trece din nou în mâinile polonilor.

Moldovei, prea înţeleptul domnitor şi-a pus drept scop reintoarcerea cetăţii sub stăpânirea sa. Doi ani de zile a durat asediul. Până la urmă prin pacea de la 4 aprilie 1459 Stefan cel Mare a reîntors în hotoarele istorice oraşul Hotin, abia mai târziu izbutind să pună stăpânire şi pe cetate. În perioada respectivă ea a fost amplificată şi întrejită în repetate rânduri. La porunca domnitorului a fost construit paraclisul de la etaj, pe latura dinspre malul Nistrului. Anume faptul ca fusese construită din piatra şi din cărămidă, cu faţetele decorate cu figuri geometrice din cărămidă, i-a facut pe unii cercetători să creadă şi să afirme că edificiul ar fi fost rezultatul colaborării unor meşteri veniţi din Ţările Baltice, care au muncit alături de meşterii locali.

Mulţi suverani ai acelor vremuri demult apuse au râvnit la cetatea care le deschidea calea spre Moldova şi alte ţări din Orientul Europei. Cu timpul zidurile bine întărite, stăpânite de temerarii apărători moldoveni o facură de necucerit, respingând puhoaie de poloni, turci, cazaci, care işi încercaseră de nenumărate ori norocul, cu gândul de a o lovi prin surprindere şi a o stăpâni.

Câteva momente din cronica luptelor pentru aceasta cetate sunt semnificative pentru destinul ei. La 1538 generalul polonez Tarnovski arunca în aer zidurile. Petru Rareş în a doua sa domnie, le restabileşte şi sporeşte capacitatea de apărare. De altfel, pe timpul domniei acestui luminat voievod cetatea a fost nu numai cea mai puternică, dar şi cea mai frumoasă. Ba chiar şi mai târziu Dimitrie Cantemir în a sa “Descriere a Moldovei” avea sa afirme, ca cetatea “…..în ziua de azi iaste vrednică de a se socoti cea mai frumoasă şi mai mare decât celelalte ale Moldovei”.

În anul 1562 domnitorul Ioan Heraclide Despot cedează Hotinul prietenului sau Albert Laski. Bogdan al IV-lea repetă gestul predecesorului sau, oferind-o în dar nobilului Dobrovolski. Dar vine la domnie un alt domnitor vrednic, Ion Voda cel Viteaz, care cucereste cetatea şi o pune sub stăpânirea legitimă a moldovenilor.

La 1712 turcii pun mâna pe cetate, o repară şi o întaresc. Anume pe timpul ocupatiei lor e ridicată în interiorul cetăţii o moschee. Dupa o suta de ani Hotinul fu stăpânit de rusi, cetatea işi pierdu importanţa de altă dată, ca mai apoi la 1856 sa fie desfiinţată şi lăsată pradă uitării. Nimic de mirare, dacă ne gândim ca un asemenea Imperiu ca cel Rus, care işi extinse cu mult hotarele în urma războaielor şi a tratatelor favorabile, nu avea nici un interes sa păstreze pentru istorie o cetate aparţinând poporului văduvit de pământurile sale străbune. Nici până în ziua de azi cetatea Hotinului nu a scapat de sub stăpânirea straină, pământul pe care se înalţa fiind şi el înstrăinat de adevaraţii moştenitori.

Se zice ca prin anii treizeci ai secolului nostru cheia de la cetatea Hotinului se mai pastra în Finlanda, în colecţia generalului Mannerheim. Cine va fi temerarul urmaş ai vrednicilor domni ai Moldovei, care să pornească în căutarea acestei chei fermecate, să o gasească cu orice preţ şi să deschidă larg porţile istoriei noastre de veacuri, lăsând să răzbată prin ele lumina adevărului unic, ce ar face posibilă descifrarea şi citirea corectă a acelor pagini scrise cu sângele strămoşesc şi tainuite de ochii şi mintea noastra? Cine va fi voievodul paşnic care o va trece sub scutul adevaraţilor stăpâni şi urmaşi. Întrebarea e şi ea din istoria noastra zbuciumată de veacuri. Însă după cum se ştie, orice întrebare are şi un răspuns, unul, cel adevărat. Cine şi când?

Sursa: Literatura si Arta

Cetatea Hotin 01 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 02 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 03 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 04 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 05 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 06 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 07 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 08 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 09 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 11 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 12 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 13 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 14 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 16 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 17 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 18 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 19 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 20 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 21 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 22 - Basarabia-Bucovina.Info
Cetatea Hotin 23 - Basarabia-Bucovina.Info

Cititi si Judetul Hotin

Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră

Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Shortlink:

18 Responses to Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste

  1. Pingback: Judetul Hotin. Harti si date | Basarabia-Bucovina.Info

  2. Pingback: De ziua lui Eminescu lansam Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc | Basarabia-Bucovina.Info

  3. Pingback: De ziua lui Eminescu s-a lansat Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc | Ziarişti Online

  4. Pingback: “De ziua lui Eminescu lansăm Basarabia-Bucovina.Info – un Proiect interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc” | Altermedia Moldova

  5. Pingback: Basarabia-Bucovina.Info: Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste | Victor Roncea Blog

  6. Pingback: Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste « CRONICI DIN GERULIA

  7. Pingback: Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste Basarabia-Bucovina.Info | Ziarişti Online

  8. In data de 16/26 mai 2012 se împlinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti între Rusia si Poarta Otomana, tratat in urma caruia teritorul Moldovei de la est de Prut, numit si Basarabia, a fost anexat de Imperiul Rus cu incalcarea normelor internationale de drept.

    Iar in data de 27 martie 2012 se implinesc 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

    Cititi pe blogul meu:
    Basarabia 2012: 200 de ani de la anexare
    http://foc-in-agora.blogspot.com/2012/03/basarabia-2012-200-de-ani-de-la-anexare.html

  9. Foarte frumos articol. Felicitari!
    Sunteti chiar din Hotin?

  10. Pingback: Cetatile Romanesti de la Nistru prezentate in emisiunea “La Taifas cu Ion Cristoiu” de sambata, 31 martie, ora 23.00 | Ziarişti Online

  11. Pingback: INEDIT: Cetatile Romanesti de la Nistru prezentate azi, la ora 23.00, de Ion Cristoiu, Corneliu Vlad si Radu Cosma pe B1 TV. FOTO/VIDEO EXCLUSIVE de la Basarabia-Bucovina.Info | Victor Roncea Blog

  12. Pingback: Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru « JurisCult

  13. Pingback: Cetatile Basarabia-Bucovina.Info – Cand a fost sa moara Stefan. Praznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu | Basarabia-Bucovina.Info

  14. Pingback: Cand a fost sa moara Stefan. Praznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu. FOTO/CANTEC Basarabia-Bucovina.Info | Victor Roncea Blog

  15. Pingback: Incursiune in Tiraspol, capitala imperiului invizibil. 50 de stop-cadre din Transnistria. Foto-Reportaj Exclusiv Basarabia-Bucovina.Info | Basarabia-Bucovina.Info

  16. Pingback: Incursiune in Transnistria – Premiul I UZP Romania 2012 – Foto Reportaj Basarabia-Bucovina.Info | Romanian Breaking News

  17. Pingback: „DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT” - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>