Vadul-Raşcov de pe Nistru, satul stravechi romanesc in care s-au nascut Dumitru Matcovschi si Iurie Darie. FOTO/VIDEO/HARTA

10/11/2012 | Filed under: Articole,Vadul Rascov | Posted by: info

Daţi mai departe

Vadul-Raşcov – post fortificat de sprijin şi control, cu vameşi şi ostaşi de pază pe Nistru, aflat in apropiere de cunoscuta Manastire Japca unde se afla o importanta biserica rupestra, a fost atestat documentar la 14 ianuarie 1447. În calitate de târg a găzduit negustori şi călători străini, alaiuri diplomatice din diferite ţări.

Deja în sec. XVIII târgul Vadul-Raşcov era considerat un punct important comercial, fapt atestat şi de prezenţa pe hărţile timpului, dupa cum publica Moldova.org. Moşia localităţii Vadul-Raşcov aparţinea mănăstirii Golia din Iaşi.

In imaginile redate aici de Basarabia-Bucovina.Info puteti vedea clopotniţa rămasă de la Biserica din lemn cu hramul Sf. Nicolae ctitorita de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi închinată mănăstirii Golia din Iaşi, biserica disparuta in prezent. Tîrgul Raşcov apare pomenit în cronica lui Miron Costin, în capitolul despre domnia fiului lui Vasile Lupu: „Ştefăniţă-Vodă aicea, ca un om tînăr, nevrîndu soru-sa, doamna Roxanda, să vie pre scrisorile tătîne-său ş-a lui în ţară, den Raşcov, care tîrgu îi didésă Hmil, după moartea feciorului său, lui Timuş, au trimis oaste asupra Raşcovului, să-l bată şi să o ia cu de-a sila. Ce n-au pututu face nemică ai noştri Raşcovului, numai ce au făcut zarvă cu căzacii.”

Satul mai are ruine ale unei cetati dacice si numeroase chilii rupestre sapate in malul stancos al Nistrului.

În 1923 târgul Vadul-Raşcov cuprindea 1.194 gospodării cu o populaţie de 9.800 oameni. După ocuparea Basarabiei de către URSS (în iunie 1940) şi refugierea unei bune părţi a populaţiei romanesti peste Prut, numărul de locuitori s-a redus la 4.153, informeaza Moldova.org.

Perioada de calvar 1940-1949 (deportările populaţiei bastinaşe în Siberia, foametea organizată de catre sovietici, ostaşi căzuţi pe câmpurile de luptă, refugierea populaţiei evreiesti din calea trupelor germane) a micşorat numărul locuitorilor localităţii la 2.260 oameni, numar aproximativ mentinut pana in prezent, cand satul care facea parte din judetul Soroca al Romaniei Mari se afla azi in raionul Soldanesti al actualei Republici Moldova.

Dintre personalitatile nascute in satul Vadul-Rașcov ii mentionam pe marele poet basarabean Dumitru Matcovschi si pe regretatul actor de neuitat Iurie Darie, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Academicianul Dumitru Matcovschi povesteste in filmarea de mai jos ca denumirea corecta a satului este Vadul-Rașcului si vine de la cuvantul “rașcu” din limba dacilor, ce se spune ca insemna “punga”, de la taxa care se platea ca sa treci Nistrul.

Fotografiile au fost realizate de Alina Ciobanu şi arheologul Bobi Apăvăloaei pentru Basarabia-Bucovina.Info

Urmariti mai jos integral si filmul Cantemir (1975), de Gheorghe Vitanidis, cu Iurie Darie, Alexandru Repan, Ioan Bulca, Stela Popescu, Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu, Ion Dichiseanu