În localitățile românești din regiunile Maramuresului Istoric, sudului Basarabiei si nordului Bucovinei, din Transcarpatia, Odesa, Cernăuți si Tinutul Herța, în zonele rurale din Basarabia cuprinsa in Republica Moldova, dincolo de Nistru pana la Bug si mai departe, in Rasaritul Romanesc, pana in indepartata si inghetata Siberie sau in stepele Kazahstanului, unde ne-au ramas frati deportati de criminalii bolsevici, in comunitatile romanesti de la sud de Dunare, din Serbia si Bulgaria, romanii nostri care, razbatand sub vremuri au ramas si sub rit vechi, sărbătoresc duminică Ajunul Crăciunului urmat luni de Nasterea Domnului.
La noi este Boboteaza, Botezul Domnului, iar in ziua Craciunului pe stil vechi il praznuim pe Sfantul Prooroc Ioan Botezatorul, dupa cum ne amintesc si colegii nostri de la TOCPress, portal de informare al romanilor din Transcarpatia, Odesa si Cernauti. Basarabia-Bucovina.Info le ureaza tuturor romanilor din spatiul istoric, etnic si cultural romanesc La Multi Ani! Peste tot in acest spatiu, de la Nistru pan’ la Tisa, rasuna aceeasi limba, mantuieste aceeasi credinta, dainuie acelasi popor: poporul roman!
Anul trecut am fost si noi in Maramuresul Istoric, pe frumoasele plaiuri romanesti de la dreapta Tisei, acolo unde traditiile noastre ancestrale se pastreaza cu piosienie si mare sfintenie. Am intalnit oameni minunati, parca rupti din painea frageda a lui Dumnezeu, energici si cu ochi sclipitori de daci liberi. Dar, mai presus de toate, ne-au impresionat femeile maramuresence. Femeile romance de sub crucea lui Stefan, care, in ciuda vitregiilor si atacurilor la dreapta credinta au tinut si tin puternic de Biserica stramoseasca, dupa cum puteti vedea si auzi in filmarile pe care le prezentam aici. Acum, cand doamnele Romaniilor Mici de peste Tisa, Prut, Nistru si Dunare sarbatoresc Craciunul, cantand cate o colinda de bucurie pentru Nasterea Mantuitorului dar si de dor pentru noi, rugandu-se fierbinte pentru neam, asa cum au facut-o toata viata, gandul nostru se indreapta spre ele.
Sa fie asa cum ne-a recitat, lacrimand, o batranica de la Biserica lui Ion Neculce din Boian: “Va-ntindem mana peste Prut, Si voi la noi s-o-ntindeti, Iar granita ce a crescut, In flacari s-o aprindeti, Sa nu mai fie vreun hotar, intre voi si noi, Sa facem Romania Mare, dar fara de razboi!”
Acest articol se doreste a fi un mic omagiu adus bravei femei romance de dincolo de sarma ghimpata aruncata de sovietici peste trupul Romaniei, si azi sangerand. Ne plecam in fata jertfei voastre de zi cu zi, doamne cu maini muncite ce se inchina cu vrednicie la icoana Maicii Domnului si cu ochi in lacrimi ce se scurg pe fata brazdata adanc precum harta Romaniei dupa trecerea senilelor tancurilor rusesti.
La Multi Ani, dragi surori, mame si bunicute care “tineti puternic de Credinta” si “nu va lasati”!
Fotografii de Cristina Nichitus Roncea
Fotografii de Arhiva: TOCPress.Info
Publicam cu aceasta ocazie si relatarea colegului nostru de peste Prut, Dinu Rusu, venit la fratele de peste Tisa, Ion Botoş de la Societatea Dacia, in satul vizitat si de noi, Apsa de Jos, aflat nu departe de centrul Europei. Centrul geografic al Europei se afla chiar in Maramuresul istoric! Vom reveni cu fotografii de la biserica de lemn din Apsa, veche de 500 de ani, si cu documente si marturii inedite privind deportarile romanilor din Apsa de Jos in timpul ocupatiei sovietice. Nu uitati sa urmariti filmarile impresionante de la sfarsitul articolului, din care veti afla crezul romanilor din nordul, estul si sudul Romaniei. (V.R.)
Apşa de Jos: satul bisericilor „bătrâne”
de Dinu Rusu, Moldova.org
Tisa face un zgomot nemaipomenit, apa – „clocoteşte”, de parcă şi-ar cânta simfonia. Sunt la centrul geografic al Europei, aflat în apropiere de satul Dilove din regiunea Transcarpatică a Ucrainei. Curios lucru, cel puţin pentru mine, există trei vestigii care indică acest fapt. Primul – o bornă cu alb şi albastru, instalată în 1887, pe timpul imperiului Austro-Ungar; al doilea – o plăcuţă fixată pe timpul Uniunii Sovietice, al treilea – un monument construit după ce Ucraina îşi declară independenţa.
Aproape de inima geografică a continentului, pe malul drept al Tisei, îşi deapănă istoria din vechime o salbă de sate româneşti. Despre ele şi despre oamenii de aici prea puţin se scrie.
Am mers din curiozitate, or, aici, în dreapta Tisei sunt cele mai vechi aşezări româneşti, populate cu demnitate de urmaşii adevăraţi ai dacilor liberi, urmaşii lui Bogdan şi Dragoş. Se spune că de prin Maramureşul istoric a descălecat Dragoş către Moldova şi tot de aici porneşte graiul pur românesc. Şi astăzi dacă stai la sfat cu moroşenii poţi observa graiul lor parcă luat din cronicari.
Una din „bătrânele” localităţi aflate pe malului drept al Tisei este Apşa de Jos. Într-un document scris în limba română şi publicat de Iona Mihalyi de Apşa în „Diplome maramureşene din sec. XIV şi XV” este menţionat că localitatea Apşa de Jos este atestată documentar la 25 noiembrie 1387. Mai bine de cinci secole, Apşa de Jos a purtat acest nume, dar după 1946 localitatea este rebotezată de sovietici Dibrova. Şi chiar dacă din anul 2000 s-a solicitat revenirea la toponimul vechi, iar după ce a fost organizat şi un referendum, oricum abia în 2004 autorităţile au permis ca Dibrova să se numească Apşa de Jos.
Apşa de Jos e o localitate deosebită în care oamenii au apărat şi-n vremuri de grele încercări bisericile neamului. În mijlocul localităţii sunt două coline şi pe ambele se află câte o biserică de lemn. Prima a fost ridicată la 1561 şi are hramul „Sfântul Nicolae”, iar a doua la 1776 şi are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica veche de lemn este catolică, însă iniţial a fost ortodoxă. După anul 1990, moroşenii mână de la mână mai ridică o biserică, de data aceasta una de piatră şi pentru a păstra suflul istoriei au pus o poartă de lemn maramureşeană. Şi pentru că în ziua în care subsemnatul a fost la Apşa de Jos era duminică, în ambele lăcaşuri sfinte erau creştini. Am aflat că de sărbători şi-n zilele de duminică oamenii locului se salută cu: „Lăudăm pe Iisus!”.
Acum câţiva ani, doctorul Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcapatia „Dacia”, hotărăşte să deschidă în propria-i casă Muzeul de Istorie şi Etnografie „Dacia liberă”. În secţiile muzeului sunt cărţi, ziare, reviste cu şi despre românii din Trascarpatia şi Maramureşul istoric. De asemenea, aici este o colecţia impunătoare de numismatică din diferite perioade ale istoriei, precum şi una de ceramică tradiţională. Ion Botoş a ales cu migală toate vestigiile, astfel muzeul reprezintă un adevărat centru de cultură şi spiritualitate.
Pe timpuri la Apşa de Jos erau căsuţe de lemn maramureşene, astăzi sunt o mulţime de palate, care mai de care mai măreţe. Mai toate au de la 20 de odăi în sus, iar cel mai mare peste 50 de odăi. Cel mai interesant este că apşenii nu-şi vând casele, ci le dăruiesc. La auzul acestor vorbe am zis: „Iată cine respectă mesajul din cântecul lui Mihai Ciobanu – „Casa părintească nu se vinde”! Oriunde ar pleacă, cei de la Apşa de Jos revin la vatră. Ei nu vând pe nimic în lume casa, tradiţia şi neamul. E o lecţie pe care trebuie să o învăţăm toţi cei care vorbim şi trăim româneşte. La drum în România Mică!
Multumiri si La Multi Ani!
Crez romanesc in nordul Bucovinei
Crez romanesc in Maramuresul Istoric
Crez romanesc in sudul Basarabiei
Biserica din Borisauca vazuta de Basarabia-Bucovina.Info de BasarabiaBucovinaInfo
Vedeti si
FOTOGRAFII. Biserici din Cernauti, nordul Bucovinei
Biserica si monumentele din Babele, satul lui Averescu. 22 Fotografii
Slujba la biserica din satul Borisauca, regiunea Odesa, sudul Basarabiei
Icoane romanesti in Catedrala Acoperământul Maicii Domnului din orasul Ismail
Biserica din Boian, Doina lui Eminescu si Unirea. Documente si 35 de Fotografii
Crezul romanesc al unei batranici la Biserica lui Ion Neculce din Boian, in nordul Bucovinei. VIDEO
IPS Teofan despre Basarabia, Unire si 1812 – “cel mai trist moment din istoria neamului românesc”
Nistrule, râu românesc. Cantec despre ocupatia sovietica a Basarabiei si Bucovinei. VIDEO
Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info
Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info
Shortlink:
Pingback: La Nasterea Domnului pe stil vechi, Basarabia-Bucovina.Info aduce un omagiu femeii romance si ureaza La Multi Ani tuturor romanilor din jurul Romaniei! FOTO din Apsa de Jos | Victor Roncea Blog
Pingback: La Nasterea Domnului pe stil vechi, Basarabia-Bucovina.Info aduce un omagiu femeii romance si ureaza La Multi Ani tuturor romanilor din jurul Romaniei! FOTO din Apsa de Jos | VA RUGAM SA NE SCUZATI, NU PRODUCEM CAT FURATI!
Pingback: Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Apşa de Jos (1561), Transcarpatia, Maramureşul Istoric şi istoricul distrugerii Mânăstirii Peri. FOTO / VIDEO | Basarabia-Bucovina.Info
Pingback: Basarabia-Bucovina.Info – Un an sub semnul lui Eminescu | Basarabia-Bucovina.Info