75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941. CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ LA CHIŞINĂU

Daţi mai departeTweet about this on TwitterShare on FacebookShare on Google+Email this to someoneShare on LinkedInPin on Pinterest

Cernauti dupa eliberarea din 1941 Foto Willy Pragher Basarabia-Bucovina Infoe

În vederea comemorării unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor, în cadrul proiectului Românii din jurul României, în colaborare cu Institutul de Studiul Arhivelor, Centrul de Cultură şi Istorie Militară din Republica Moldova, Fundaţia Culturală „Memoria”, Filiala Argeş, în perioada 22-23 iunie 2016, la Chişinău, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Republica Moldova (str. Tighina, nr. 49), s-a desfăşurat Conferinţa ştiinţifică internaţională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941. Din comitetul organizatoric au făcut parte: dr. în economie Vasile Şoimaru, conf. univ., ASEM, publicist, maestru fotograf, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului Românii din jurul României; dr. în drept Mihai Taşcă, directorul Institutului de Studiul Arhivelor; dr. Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Republica Moldova; dr. prof. univ. Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei Culturale „Memoria”, Filiala Argeş. Conferinţa şi-a deschis lucrările  într-o zi de o semnificaţie aparte pentru românii din stînga Prutului, constituindu-se într-un eveniment (ştiinţific, naţional, patriotic, omagial) unic în întreg spaţiul locuit în majoritate de români.

Lucrările Conferinţei au fost binecuvîntate din partea Bisericii Ortodoxe Române de către Pr. Daniel Adrian, stareţul Bisericii din com. Ţiganca (Cantemir), şi Pr. Viorel Cojocaru, preot la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (Chişinău).

Mesaje de salut către participanţii la Conferinţă au rostit organizatorii ei: dr. Vasile Şoimaru, dr. Mihai Taşcă, dr. Vitalie Ciobanu, dr. Ilie Popa, precum şi poetul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române. Vorbitorii au menţionat că aici, în Basarabia, românismul e mai puternic decît în România şi alte regiuni unde locuiesc români (inclusiv din motivul că timp îndelungat sîntem despărţiţi de Ţara-Mamă, fiind puşi în faţa unei lupte permanente cu străinii pentru păstrarea tradiţiilor, obiceiurilor noastre strămoşeşti, precum şi a limbii române – cel mai important element al constituirii unei naţiuni). Tematica Conferinţei este foarte densă şi captivantă, ţine de cultura română şi propune scopul de a contribui la triumful adevărului istoric, care, din păcate, pînă în prezent este neglijat pe ambele maluri ale Prutului – şi la Chişinău, şi la Bucureşti. Noi trebuie să avem la îndemînă – scrisă şi transmisă prin viu grai – o istorie cît mai aproape de sufletul românilor de pretutindeni, excluzîndu-se orice falsificări din partea neprietenilor noştri de mai aproape şi de mai departe. În această activitate trebuie să ne sprijinim pe materialele de arhivă şi pe concluziile pe care le trag cercetătorii, savanţii, arhiviştii oneşti, cei care prin entuziasmul şi integritatea lor dau dovadă că se poate face mult în această direcţie. Chiar dacă din punct administrativ sîntem despărţiţi, din punct de vedere cultural trebuie să ne unim eforturile, căci numai astfel adevărul istoric poate fi apărat şi susţinut să dăinuiască în timp. Nu ne opreşte nimeni să facem aceasta. Istoriografia sovietică rusă trebuie aruncată definitiv la groapa de gunoi a istoriei şi puse în aplicare alte date ştiinţifice pe potriva tuturor reprezentanţilor naţiunii noastre din orice colţ al Terrei. Conferinţa ştiinţifică internaţională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941 face unul dintre primii paşi pe această cale – dificilă, dar extrem de necesară. Materialele Conferinţei, desigur, vor contribui la promovarea adevăratei istorii naţionale, la educarea tinerei generaţii în spiritul patriotismului şi iubirii de Neam.

Moderatorul Conferinţei ştiinţifice internaţionale 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941, dr. Vasile Şoimaru, a dat citire unor telegramele de adeziune sosite pe adresa manifestării. Prezentăm în cele ce urmează textele lor de o vibrantă înălţare a sufletului românesc.

 

  • „În complexitatea explosivă sau mocnită a problematicii contemporane, iniţiativa basarabeană de a organiza o sesiune de comunicări ştiinţifice, dublată de publicarea lor într-un volum având ca temă 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa se înscrie cu majuscule în ideea benefică conform căreia numai ADEVĂRUL poate sluji pacea, înţelegerea, progresul şi civilizaţia, oferind statelor şi popoarelor mici, dreptul şi argumentul de autoapărare faţă de orice fel de agresiune: tipică, atipică sau întrunind ambele variante.

La 22 iunie 1941, răspunzînd cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Roşii, deportărilor, prigoanei deznaţionalizării, tuturor ororilor unui regim sociopolitic criminal, Armata Română a eliberat prin lupte dure ţinuturile străvechi cotropite în anul 1940, jertfind între 22 iunie şi 26 iulie 1941, cît a durat campania dezrobitoare, 24 396 militari, dintre care 5011 au rămas morţi pe câmpul de luptă.

Moment istoric comemorativ, explicativ, legat organic de procesul dificil al conştientizării adevărului despre noi înşine în eternitatea spaţiului etnogenezei, sesiunea ştiinţifică şi volumul care o va materializa slujesc cu argumentul imbatabil al documentului un spaţiu polivalent al cunoaşterii, de la operaţiile militare la acţiunile benefice ale reconstrucţiei ţinuturilor martirizate de acţiunile devastatoare ale inamicului în retragerea sa peste Nistru.

Consider Conferinţa şi volumul [în curs de apariţie] ca operă referenţială a vastului capitol de istorie naţională numit Basarabia, din care numai faptei prin abuz şi fals poate lipsi figura emblematică a Mareşalului eliberator Ion Antonescu, autorul direct al reconstrucţiei ţinuturilor eliberate.

Ştiinţă – Conştiinţă – Responsabilitate, pecete sacrale menite să asigure acestor pagini, tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.

General de flotilă aeriană – veteran de război,

Radu THEODORU

*  *  *

  • „Stimaţi participanţi la Conferinţa dedicată dezrobirii Basarabiei,

Vă felicit pentru organizarea evenimentului – O Basarabie Românească; Vă felicit pentru promovarea adevărului istoric; Vă felicit pentru apărarea demnităţii naţionale.

Regret că distanţa fizică ce ne desparte nu îmi permite să fiu alături de voi. Vă asigur însă că sufleteşte nu ne desparte nimic şi nicio distanţă!

Noi, Comitetul Româno-American pentru Basarabia şi Românii din Statele Unite, suntem convinşi că pământul românesc dintre Prut şi Nistru va reveni curînd la sînul Patriei. Nimeni şi nimic nu poate opri Unirea.

Aşa să ne ajute Cel de Sus.

Prof. dr. Nicholas DIMA, USA”

*  *  *

  • „Minunate lucruri se întîmplă la Chişinău şi toate vor rămîne mărturii pentru istoria pămîntului natal. Programul Conferinţei: într-adevăr ştiinţific şi internaţional!

Prof. unv. dr. Zamfira MIHAIL, Bucureşti”

*  *  *

  • „Mult succes Conferinţei!

Sînt cu inima alături de Dvs. – evenimentul fiind unic la nivelul ţării. Felicitări, reuşită deplină şi recunoştinţă.

Ştefan DODIŢĂ, Botoșani”

*  *  *

  • „Regret enorm ca nu pot participa, mai ales că aveam de gînd să transmit ultimele gînduri ale veteranului Alexandru Enache, dar rog să se facă auzite la conferinţă ultimele cuvinte ale eroului de la Vărzăreşti: Nicule, eu o sa mor, dar măcar tu să aduci înapoi Basarabia.

Cu neschimbată consideraţie,

Fratele Nicolae ENACHE, Oneşti”

Să ne amintim că pe 22 iunie 1941, în zorii zile, armatele române şi cele germane au declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa de sub ocupaţia sovietică. Participarea României în războiul dezlănţuit de Germania împotriva URSS s-a făcut în baza înţelegerii intervenite (la München, pe 12 iunie 1941) între conducătorii celor două state – Adolf Hitler şi Ion Antonescu. În niciun document România nu este menţionată ca aliată. Germania a atacat prin surprindere URSS, fostul ei aliat de război şi cotropiri din anii 1919-1941, iar România s-a angajat să lupte alături de trupele germane, începînd astfel, de fapt, un război drept, de întoarcere în graniţele fireşti ale statului a teritoriilor ocupate de agresorul de la Răsărit pe 28 iunie 1940. Acest război se socoteşte anticomunist, naţional, deoarece s-a bucurat de aprobarea întregului popor: numeroşi soldaţi s-au înrolat ca voluntari, sincer ghidaţi de sentimentul ca să contribuie la eliberarea confraţilor basarabeni şi nord-bucovineni de teroarea bolşevică, iar mai larg – să se implice în nimicirea comunismului care deja avea rezonanţa unui regim antiuman, marcat de toate însemnele aspiraţiei demente de a înrobi întreaga omenire.

Asumîndu-şi răspunderea în faţa istoriei, generalul Ion Antonescu (din 4 septembrie 1940 pînă în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României şi Conducător al Statului)  a emis următorul Ordin de luptă: „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul! Zdrobiţi vrăjmaşii din Răsărit şi miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre!”

Ordinul către Armată a fost urmat de o Proclamaţie către Ţară:  „Români! Vă chem la luptă. La lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizaţiei şi bisericii, ai dreptăţii şi propriilor noastre drepturi. La lupta sfîntă pentru Neam şi pentru Rege. La lupta mare şi dreaptă, alături de Marea Naţiune Germană, pentru dreptatea viitorului românesc.”

România a intrat în război doar cu URSS – nu şi împotriva statelor occidentale. Pe pămînt, în aer şi pe mare s-au desfăşurat lupte crîncene şi sîngeroase (prima operaţie a Frontului Român a fost un bombardament foarte puternic al aviaţiei germano-române executat în ziua de 22 lunie, începînd cu ora 4 dimineaţa, distrugînd la teren circa 400 de avioane sovietice). Atacul hotărîtor asupra Chişinăului are loc în zilele de 14-16 iulie, la care participă dreapta Armatei 11 Germane şi stînga Armatei 4 Române. Armata Roşie se retrage spre Tighina şi Dubăsari, dar lasă în urmă ariergărzi puternice care temporizează ofensiva forţelor române din capul de pod de la Fălciu, pe sectorul centru-sud al frontului basarabean. Operaţia de eliberare a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa s-a soldat cu succes şi s-a încheiat la 26 iulie 1941. Un comunicat al Comandantului Frontului româno-german a consemnat următoarele:  „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s-a terminat. Din Carpaţi şi pînă la mare sîntem din nou stăpîni peste hotarele străbune.” Generalul Ion Antonescu a transmis şi un mesaj special pentru românii dintre Prut şi Nistru: „Basarabeni, anul zbuciumat de umilire şi nedreptate, de cotropire şi vrajbă a luat sfârşit. Aţi simţit prin propria voastră suferinţă, prin sărăcia şi umilirea în care aţi trăit ce înseamnă comunismul. […] Să răzbunăm, prin vrednicia noastră de azi, uitarea de ieri. Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria! Trăiască România!”

La acel moment, liderii partidelor politice i-au cerut conducătorului statului să scoată România din război, iar Armata Română să se oprească la graniţa istorică, cea de pe Nistru. Generalul (din 22 august 1941 – mareşal) Ion Antonescu a refuzat, invocînd angajamentul luat faţă de Hitler, de a merge alături de Germania şi de aliaţii ei, pînă la capăt, împotriva monstrului roşu – Rusia lui Stalin.  Continuarea războiului alături de germani avea deja partizani şi adversari, această decizie este una dintre cele mai controversate din întreaga istorie a României. Luptele de dincolo de Nistru, din perioada 1941-1944, s-au soldat cu o catastrofă pentru Armata Română, cu toate că soldaţii români au dat exemple de curaj şi vitejie, iar printre membrii strălucitului corp ofiţeresc român s-au aflat generalii: Alexandru Ioaniţu, Iosif Iacobici, Ilie Şteflea (şefi ai Marelui Stat-Major), Constantin Pantazi, Nicolae Ciupercă, Nicolae Dăscălescu, Ioan Alecu Sion, Constantin Constantinescu-Claps, Gheorghe Avramescu, Petru Dumitrescu, Ioan Dumitrache, Gheorghe Jelescu, Nicolae Macici, Ioan Mihail Racoviţă ş.a. Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, precum şi prin dimensiunea jerfei umane. România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a desfăşurării inegale a conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a unor erori strategice comise de germani.

La data de 23 august 1944, mareşalul Ion Antonescu a fost trădat de unii apropiaţi ai săi şi arestat, România a întors armele împotriva Germaniei, iar întregul teritoriu naţional a fost ocupat de noul său aliat – Uniunea Sovietică (cu graniţa pe rîul Prut!). Aveau să urmeze 45 de ani de comunism, ani fatali pentru cele aproximativ 20 de milioane de români.

Anul acesta, pe 22 iunie, s-au împlinit 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. În istoriografia sovietică şi rusă, dar şi în unele surse occidentale acest eveniment din istoria României este prezentat ca un act de participare a ei la războiul hitlerist antisovietic. „O asemenea apreciere a aparţinut şi istoricilor români pînă în 1968, cînd s-a scris pentru prima dată, după 1945, despre Unirea Basarabiei cu România (respectiv, despre ocuparea ei de către URSS, în 1940 – n.n.). După acest an, pînă în 1989, aprecierile au fost mai nuanţate, dar nu s-a afirmat deschis că a fost un război pentru refacerea graniţei de Nord şi de Est, aşa cum fusese ea stabilită prin hotărîrea Sfatului Ţării din Basarabia la 27 martie şi a Congresului general al Bucovinei la 28 noiembrie din 1918”, menţionează prof. univ. dr. Ioan Scurtu. Arhivele din Federaţia Rusă (succesoarea URSS) sînt pînă în prezent ţinute în secret, închise, accesul cercetătorilor pentru a consulta documentele vremii este limitat sau chiar oprit. În lipsă de informaţii se nasc numeroase mituri, se fac supoziţii sau chiar judecăţi fanteziste. Severitatea cu care sînt păzite aceste arhive de către actualul regim de la Moscova demonstrează că acolo sînt ascunse fapte incomode pentru ruşi. Tocmai de aceea, o mînă de entuziaşti, îndrumaţi de dr. Vasile Şoimaru și dr. Mihai Tașcă, în cadrul proiectului Românii din jurul României, au desfăşurat Conferinţa ştiinţifică internaţională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941, în scopul de a lichida lacunele existente în istoriografia României contemporane şi pentru a pune la dispoziţia tuturor celor care doresc să cunoască adevărul istoric un instrument de elucidare a faptelor, evenimentelor aşa cum au fost ele.

Prezentăm în cele ce urmează temele şi autorii luărilor de cuvînt la Conferinţa ştiinţifică internaţională 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941, care s-a desfăşurat la Chişinău în prezenţa oamenilor de cultură şi de ştiinţă, jurnaliştilor, cadrelor militare, profesorilor universitari, studenţilor etc.

            Comunicările de pe 22 iunie 2016:

22 iunie 1941, prima zi de război. „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!” de Jipa ROTARU, comandor (r), dr. prof. univ., membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; Germania şi operaţiunea „Barbarossa” de Ottmar TRAŞCĂ, dr., cercetător ştiinţific principal II, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române (Cluj-Napoca); Basarabia în cântarul adevărului de Theodor CODREANU, dr., critic şi istoric literar, scriitor (Huşi); Ofensiva Armatei a 11-a Germană în Basarabia de Sergiu CATARAGA, doctor în istorie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (Chişinău); Modalităţi de modificare a teritoriilor de stat admise de dreptul internaţional de Nicolae OSMOCHESCU, dr. prof. univ. (Chişinău); Contribuţii la genealogia familiei mareşalului Ion Antonescu de Ilie POPA, dr. prof. univ.; Cristian-Sebastian MANU (Piteşti); Istoria şi prezentul Cimitirului de Onoare de la Ţiganca de Petru GANDRABUR, primarul com. Ţiganca; preot Daniel ANDRIAN, starețul Mănăstirii „Eroii Neamului” din satul Ţiganca (Cantemir); Soarta scriitorilor români care au abordat tema Basarabiei în cel de-al Doilea Război Mondial (în perioada postbelică şi astăzi) de Nina NEGRU, cercetător ştiinţific (Chişinău); Radio Bucureşti – 22 iunie 1941 de Ion NEGREI, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie al AŞM (Chişinău); Aspecte referitoare la întoarcerea refugiaţilor şi evacuaţilor basarabeni din judeţul Vîlcea, în vara anului 1941 de Petre DINESCU, magistrat (Rîmnicu-Vîlcea); Între dorul de casă şi conştiinţa slujirii: preoţi basarabeni refugiaţi în România în anul 1940 şi reveniţi în Basarabia în vara anului 1941 de Dorin Demostene IANCU, dr., diacon, Arhiva Sfîntului Sinod (Bucureşti); 22 iunie 1941: „Operaţiunea München” şi măcelul de la Jilava de Ion MĂLDĂRESCU, fondator şi redactor-şef al revistei on-line ART EMIS (Rîmnicu-Vîlcea); Martirajul românilor din Nordul Bucovinei de Gheorghe GORDA, publicist (Cernăuţi); Evacuarea autorităţilor sovietice din Basarabia şi organizarea acţiunilor de diversiune în teritoriul părăsit (iunie-iulie 1941) de Pavel MORARU, dr. conf. univ., Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Institutul de Istorie al AŞM (Textul comunicării a fost citit de către dl Mihai Nicolae); Organizarea şi funcţionarea administraţiei Basarabiei în perioada 1941-1944 de Mihai TAŞCĂ, dr. în drept, cercetător ştiinţific superior, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM (Chişinău);

 

            Comunicările de pe 23 iunie 2016:

Acţiunile de luptă aeronautice Regale Române după 22 iunie 1941 de Ion CERNEI, publicist (Orhei); Demistificarea anului 1941 în memorialistica basarabeană de Lidia PĂDUREAC, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea „Alecu Russo” (Bălţi); Românii în faţa agresiunilor bolşevice de Mihai NICOLAE, Institutul „Fraţii Golescu” (Bucureşti); „Ard malurile Nistrului”– o carte-document istoric despre dezrobirea Basarabiei în iunie-august 1941 (autor Constantin Virgil Gheorghiu) de Veronica BOLDIŞOR, cercetător ştiinţific (Chişinău); 22 iunie 1941 – un punct astral în soarta noastră (mărturii personale) de Ion VALUŢĂ, dr. prof. univ. (Chişinău);  Calvarul românilor basarabeni în perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941 de Valeriu DULGHERU, dr. prof. univ., inginer (Chişinău); Crimele autorităţilor sovietice în RSSM (iunie-iulie 1941) de Mariana ŢĂRANU, dr. în istorie, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (Chişinău); Efectele dezrobirii Basarabiei în judeţul Orhei (studiu de caz) de Andrei CALCEA, publicist (Orhei); Turnul Dezrobirii Basarabiei în mărturiile locuitorilor com. Ghidighici de Serafim ISAC, dr. prof. univ., primarul com. Ghidighici (Chişinău); De cine şi de ce ne temem să reconstruim în Basarabia Turnul Dezrobirii Ei? de Vasile ŞOIMARU, dr. conf. univ., economist, publicist, maestru fotograf (Chişinău); Restabilirea legislaţiei şi justiţiei româneşti în Basarabia după 22 iunie 1941 de Elena ARAMĂ, dr. hab. în drept, prof. univ., USM; Mihai TAŞCĂ, dr. în drept, cercetător ştiinţific superior, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM (Chişinău); Raptul de la 28 iunie 1940 de Nicolae DINESCU, jurnalist (Rîmnicu-Vîlcea); Armata Română în Basarabia (iunie-iulie 1941) de Vitalie CIOBANU, dr. în istorie, Centrul de Cultură şi Istorie Militară din R. Moldova; Petru COSTIN, colonel (Chişinău);

Comunicările ai căror autori nu au fost prezenţi din varii motive, dar au fost (sau vor fi) recepţionate de secretariat în vederea publicării lor în volumul preconizat:

22 iunie 1941 – răspuns cu armele invaziei sovietice din anul precedent Terorii Roşii, deportărilor, prigoanei, deznaţionalizării de Radu THEODORU, general de flotilă aeriană, veteran de război (Bucureşti); Cimitire ale eroilor români şi germani pe teritoriul Republicii Moldova de Valentin BALAN, cercetător ştiinţific, Centrul de Cultură şi Istorie Militară din R. Moldova (Chişinău); Doua cărţi de istorie dedicate Basarabiei dezrobite de Maria DANILOV, dr. în istorie, Institutul de Istorie al AŞM (Chişinău); Consideraţii privind angajarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice de Ion ŞIŞCANU, dr. în istorie, prof. univ. (Chişinău); Basarabeanul Gherman Pântea – primarul oraşului Odesa între 1941-1944 de Radu DAN, masterand, specialist principal, Arhiva Naţională a Republicii Moldova (Chişinău).

Precizăm că toate materialele conferinţei vor fi publicate ulterior într-un volum separat care va include comunicările conferinţei, conform programul prezentat mai sus.

În dezbateri au luat cuvîntul mai mulţi vorbitori care s-au referit la necesitatea internaţionalizării evenimentului din 22 iunie 1941, inclusiv a acestei conferinţe unice, tipărirea a unui număr satisfăcător de exemplare ale materialelor de la Conferinţă pentru a fi expediate în biblioteci şcolare şi universitare din Republica Moldova şi România. Alte doleanţe: invitarea pe viitor la astfel de conferinţe şi evenimente culturale a cît mai multor tineri, a mass-mediei de pe ambele maluri ale Prutului ş.a. În treacăt fie spus, mass-media din pretinsul stat democratic (şi parcă românesc! – fie şi „al doilea”) au blocat cu o uimitoare solidaritate desfăşurarea acestei Conferinţe ştiinţifice de importanţă naţională, dar şi cu reverberaţii ce vizează destinele multor popoare europene. Este ridicol, dacă nu ar fi şi trist, că pretinse posturi „democratice şi naţionale”, de radio şi TV, de la Chişinău, care transmit ample reportaje despre veselia cu care petrec ruşii locali „Masleniţa” (Lăsatul secului) nu au avut curajul, nici măcar interesul, de a relata, în cîteva propoziţii, despre lucrările unei conferinţe la care şi-au dat concursul cercetători – istorici şi arhivişti – de seamă de la Chişinău, Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Huşi, Rîmnicu-Vîlcea, Cernăuţi, Orhei etc. Oare aceasta să fie adevărata  atitudine a gazetarilor noştri (recte, a autorităţilor „democratice” de la Chişinău!) faţă de chinurile prin care au trecut bunicii şi părinţii noştri; faţă de aspiraţia lor de a scutura un odios regim străin şi de a reveni la normalitate pe care o doreşte şi firea lucrurilor, şi Bunul Dumnezeu?!

Participanții la Conferință au sprijinit în unanimitate ideea domnilor Vasile Șoimaru și Serafim Isac (primarul de Ghidighici) de a reconstrui pe Colina Ghidighici (Vatra) a Turnului Dezrobirii, ca monument de certă valoare artistică și istorică, de demnitate națională, a românilor basarabeni, piatra de temelie a căruia a fost instalată pe data de 4 august și inaugurat trei luni mai tîrziu, la 1 noiembrie 1942.

S-a încheiat Conferinţa cu prezentarea a patru cărţi (moderator jurnalistul şi scriitorul Vlad POHILĂ): Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa din 28 iunie 1940 (materialele Conferinţei ştiinţifice internaţionale 75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţinutului Herţa – 28 iunie 1940, Chişinău, 12-13 iunie 2015) de Mihai Taşcă, Ilie Popa şi Anatol Petrencu (Editurile „Cartea Juridică”, „Serebia”, Chişinău, 2015);

O istorie a Basarabiei, colectiv de autori, redactor ştiinţific Anatol Petrencu (Editura „Serebia”, Chişinău, 2015); Relaţiile politice şi militare româno-germane: septembrie 1940 – august 1944 de Ottmar Traşcă (Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2013); Adevăruri pe frunze de arţar de Iacob Cazacu-Istrati, publicistică şi poeyie civică de conaţionalul nostru stabilit în Canada.

Un viu interes pentru participanţi a trezit vizionarea filmului documentar România – hotarul de răsărit al Europei (turnat de o echipă din Rîmnicu-Vîlcea, ghidată de publicistul şi regizorul Ion Măldărescu).

Oaspeţii din România au înmînat organizatorilor şi unor participanţi la Conferinţă medalii şi Diplome de excelenţă pentru menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi de frăţie între cercetătorii din România şi Republica Moldova.

În cadrul Conferinţei a fost prezent cîntăreţul de muzică clasică şi populară Ioan PAULENCU, Artist al Poporului din RM, care a interpretat un cîntec popular bucovinean. Subsemnatul a recitat poeziile sale Turnul Dezrobirii şi Mareşalul.

Pe parcurs de o oră participanţii la Conferinţă au avut ocazia să vizioneze exponatele Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Republica Moldova (pe post de ghid fiind directorul instituţiei – dr. Vitalie Ciobanu).

Trebuie să menţionăm că nu au întîrziat să vină şi reacţiile post conferinţă, din care vom cita doar una, suficient de edificatoare: „Vă salut cu stimă! Vă transmit salutări de la Bucureşti şi felicitări pentru Conferinţă care o organizaţi la Chisinău. Pe Romania Breaking News – RBN Press tocmai am publicat un amplu material despre ce faceti acolo. Păcat că nu am putut fi prezenţi şi noi acolo. Dacă ştiam, poate făceam o transmisie Live chiar de la sesiunile de comunicări. Poate data viitoare ne invitaţi oficial şi în calitate de parteneri media (RBN Press), poate şi Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina etc.

Gînduri bune şi încă o dată felicitări.

Dorian Theodor CLENCIU

Redactor-şef romaniabreakingnews.ro

Un articol de Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar, BM „B.P. Hasdeu”

Preluare: Basarabia-Bucovina.Info

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Shortlink:

One Response to 75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 22 iunie 1941. CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ LA CHIŞINĂU

  1. Pingback: Crimele pentru care Rusia, succesoarea URSS, nu a plătit niciodată: execuţiile şi deportările românilor din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>