Petru Şchiopu, eroul din sudul Basarabiei: „A te declara român în regiunea Odesa este un act de eroism”
Despre Petru Şchiopu, preşedintele Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, deşi l-am cunoscut în momentul realizării acestui interviu, putem spune cu certitudine că este un om al acţiunii. Rezolvă problemele cu care se confruntă tranşant şi rapid, după cum conduce şi maşina. Deţine secretul înfloririi „mugurilor conservaţi” ai românismului în sudul Basarabiei şi luptă din răsputeri, în pofida intimidărilor la care este supus şi a vizitelor frecvente pe care i le fac agenţii serviciului de securitate al Ucrainei, pentru a schimba atitudinea locuitorilor din Babele faţă de România, atitudine inoculată de sovietici, prin a-i apropia de români. Şi acest lucru îi reuşeşte.
– Stimate dle Şchiopu, cum explicaţi faptul că la 20 de ani de la căderea URSS comunitatea românească din Ucraina rămâne dezbinată. Cei din nordul Bucovinei se declară români, iar cei din sudul Basarabiei – moldoveni, deşi vorbesc o limbă românească neaoşă?
E rezultatul muncii organelor de stat şi de partid din perioada de după război încoace. A existat un program special de stat pentru a ne dezbina şi a ne conduce.
– Există vreo legătură sufletească între cele două comunităţi românofone? Ce face Alianţa Creştin-Democrată a Românilor din Ucraina pentru a încheia un dialog mai strâns între ele?
Ea există şi e foarte puternică. În acelaşi timp, oamenii de aici ştiu că a te declara român în regiunea Odesa este un act de eroism. Statul ucrainean îşi dă foarte bine seama că dacă ne vom uni sub acelaşi steag, vom fi o forţă foarte puternică. Dar dacă vom fi dezbinaţi, vom fi manipulaţi mai uşor. În urma vizitei pe care am făcut-o la Kiev, unde am avut o întrevedere cu dl Baconschi, ministrul Afacerilor Externe al României, cu Ion Popescu, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, am ajuns la concluzia că pentru Ucraina nu mai este astăzi convenabil de a diviza comunitatea românească, situaţie determinată de aspiraţiile Ucrainei de a se integra în UE. Atât timp cât în R. Moldova în Constituţie va fi limba moldovenească, dar în instituţiile de învăţământ se va vorbi despre limba română, şi noi vom fi divizaţi în români şi moldoveni. Legitimarea limbii române la Chişinău are o importanţă deosebită în unificarea românilor din Ucraina.
– Până la începutul anilor 2000, elevii din sudul Basarabiei erau asiguraţi cu manuale din Republica Moldova. Când a început procesul de ucrainizare a şcolilor din sudul Basarabiei?
În primul rând, problemele şcolii le ştiu mai bine profesorii. Noi aducem aici cărţi cu ţârâita. Chiar dacă reuşim să trecem vamele, după ce le donăm şcolilor, grădiniţelor, ele sunt luate. De exemplu, la şcoala din Orlovka (Cartal), raionul Reni, a venit dna Larisa Fetescu, metodista responsabilă de această regiune, şi a confiscat toate dicţionarele.
– Este vorba de Fetescu, autoarea manualului de limba moldovenească?
Ea este o învăţătoare de biologie, angajată a Institutului de perfecţionare din Odesa. E metodistă. Ea, împreună cu dna Chiosea de la Satu-Nou, a elaborat un manual de limba moldovenească. Manual, după cum spun profesorii, de o calitate foarte proastă şi deloc la locul lui. Însă a fost emis ordinul şi totul a fost executat fără crâcnire.
– Am fost trataţi cu suspiciune chiar de când am intrat în Babele. Cum explicaţi această atitudine a autorităţilor locale faţă de românii care vizitează Babele?
Această atitudine este determinată de starea de spirit pe care o creează serviciul de securitate al Ucrainei. Suntem vizitaţi de zeci de ori de către ofiţerii acestui serviciu. Ne întreabă cine a vizitat şcoala sau altă instituţie, cu ce scop, dacă elevii au participat la vreo manifestare. Dacă da, atunci la care, despre ce s-a vorbit acolo etc. Oamenii sunt intimidaţi prin aceste vizite.
– Cât de prezent este Averescu în memoria celor de la Babele?
Există muguri în formă activă şi muguri în conservare. Mugurii aceştia încolţesc în decursul anilor în funcţie de condiţiile în care se formează. Dacă vom vorbi de mugurii aflaţi în formă activă, astăzi sunt puţini care cred că e necesară instalarea bustului lui Averescu, există teama ca acesta va crea multe probleme, majoritatea face ceea ce i se spune. Nu se vorbeşte deschis despre asta.
– Dvs. sunteţi iniţiatorul instalării bustului Alexandru Averescu la Babele. Cum s-a încheiat demersul dvs.?
S-a încheiat tragic. De fapt, consider că această acţiune încă nu s-a încheiat. În baza informaţiei pe care am primit-o recent, am înţeles că mai avem şanse să instalăm bustul. A fost o istorie neplăcută, deşi am început-o foarte bine.
Averescu, confundat cu Antonescu
– Cine s-a opus instalării bustului?
Foarte simplu. L-au confundat pe Averescu cu Antonescu. S-a argumentat că Averescu a fost aliatul lui Hitler şi al lui Mussolini. Chipurile, un asemenea fascist nu ar merita un bust la Babele. Chiar Fetescu a spus că instalarea unui monument al lui Averescu la Babele ar fi ca instalarea unui monument al lui Guderian la Stalingrad.
– Cine este acest domn Fetescu?
Dumitru Fetescu este omul statului. O parte din oameni se consideră moldoveni, alta – români. Doar cei care se declară moldoveni au acces la Radio, TV, presa scrisă. La Odesa există un ziar „Luceafărul”, în care la fiecare pas se menţionează limba moldovenească. În timp ce noi, cei care ne declarăm români, nu avem voie să publicăm un articol.
– Am înţeles că acest ziar este redactat de aceeaşi doamnă Fetescu…
În acest ziar se publică doar materialele care trec cenzura. Acolo are acces Vasile Stati cu dicţionarul său. Odată, în cadrul unei întrevederi cu guvernatorul regiunii Odesa, Greneveţki, am propus să fie comparat dicţionarul moldo-ucrainean cu dicţionarul româno-ucrainean, publicat la Cernăuţi, adus de noi, să mă scuzaţi, prin păpuşoi, ilegal, că altfel nu se putea. Şi i le-am dăruit lui Greneveţki, ca să le compare, în acelaşi timp, i-am cerut să-mi dea un dicţionar român-moldovenesc. Şi uite că peste puţin timp a apărut şi dicţionarul lui Stati.
„Nu se vrea să se ştie despre o asociaţie românească”
– Credeţi că dicţionarul lui Stati este o diversiune concertată?
Evident, totul este bine organizat şi finanţat. De exemplu, prin anul 2000, eram pe atunci primar. În preajma sărbătorilor de iarnă, când se organizează la Ismail festivalul obiceiurilor de iarnă, am aflat că urma să vină şi consulul României. Voiam să discut cu domnia sa pentru a ne consilia cum să acţionăm căci totul se prăpădeşte. Când am ajuns acolo, a apărut şi dl Fetescu, a venit cu cadouri. El era organizatorul festivalului, dar eu ştiam că organizatorul festivalului e Maria Catanoi de la Reni. Doamna e o sufletistă extraordinară, ea se ocupa întotdeauna de organizarea acestui festival. Şi uite că acolo a apărut şi Fetescu, şi eu am reacţionat. De ce a fost adus acest Fetescu tocmai de la Odesa, dacă eu sunt preşedinte aici?! Până la urmă, au acceptat să vorbesc ca preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, dar au avut de tras cei care au admis ca eu să vorbesc ca reprezentant al românilor.
– Nu se voia să se ştie despre existenţa unei organizaţii româneşti în Ucraina…
Nu se dorea acest lucru.
– Simţiţi sprijinul autorităţilor de la Bucureşti?
Sunt mulţumit de sprijinul pe care ni-l acordă autorităţile de la Bucureşti, dar s-ar putea şi mai bine. Noi îl avem acolo pe dl Tomac, elevul soţiei mele, secretarul de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni. Ar fi logic ca noi să fim privilegiaţi acolo, realitatea este însă cu totul alta. El îşi dă seama că în cazul în care ne va acorda un ajutor mai consistent va fi criticat că îi ajută pe cei de acasă, însă pe ceilalţi, nu. Drept rezultat, suntem lăsaţi pe planul doi sau trei. Sper totuşi că această atitudine se va schimba. În curând, 200 de români din regiune vor vizita România în cadrul programului „Cunoaşteţi România”. Am reuşit prin astfel de vizite să schimb atitudinea unor consăteni faţă de România.
– Credeţi că printr-un contact mai intens s-ar putea schimba opinia inoculată de către autorităţile sovietice despre români?…
Problema s-ar rezolva foarte uşor dacă s-ar deschide o trecere directă din Ucraina în România. Am în vedere punctul de trecere Isaccea-Orlovka. De ani de zile se vorbeşte la toate nivelurile, însă nu se face nimic. Se tergiversează special deschiderea acestui punct de trecere. Când s-a deschis frontiera dintre România şi Ucraina, exista un vapor care circula între Ismail şi Tulcea. În jumătate de an sau mai bine, la Ismail a început să se vorbească româneşte. Învăţau româna ca să vândă sau să cumpere ceva. Relaţiile directe ar rezolva multe probleme.
– Vă mulţumesc.
Interviu realizat de Ilie Gulca
Sursa: Jurnal.md
Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info
Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info
Shortlink:
Pingback: ONOR LA MAREŞAL! Fundaţia “Mareşal Alexandru Averescu” şi Basarabia-Bucovina.Info omagiază memoria ostaşului din Babele, Ismail | Basarabia-Bucovina.Info