Pecetea lui Stefan cel Mare si Sfant si hrisovul prin care Aprodul Purice primeste doua sate la Nistru. EXCLUSIV Basarabia-Bucovina.Info

27/12/2012 | Filed under: Arhive,Articole | Posted by: info

Daţi mai departe

Cercetatorul Victor Dogaru, colaborator al portalului Basarabia-Bucovina.Info, a scos la lumina din Arhivele Nationale ale Romaniei un document de poveste: Hrisovul lui Stefan cel Mare si Sfant, prin care, in calitate de Domn al Moldovei, ii intareste spatarului Purice (fost aprod) si fratelui sau Ivanco cat si altor rude, doua sate de pe Nistru, “Drisloais” si altul “unde a fost Nasco”, pentru “dreapta si credincioasa lor slujire”.

Hrisovul nepretuit, ce poarta pecetea marelui domnitor roman si slujitor al lui Hristos, este datat 26 februarie 1491 (6999). Iata, practic, cum legenda aprodului Purice este certificata si fotografic prin acest document istoric superb ce poarta sigiliul impresionant al lui Stefan, si pe care portalul Basarabia-Bucovina.Info il prezinta in premiera in mediul publicistic online, drept cadou de ziua Sfântului Apostol Întâiul Mucenic și Arhidiaconului Ștefan.

Relatari despre aprodul Purice sunt numeroase in operele literare romanesti. Vasile Alecsandri ne povesteste in poemul istoric Dumbrava Roşie ca lupta ca sta sa inceapa “Va fi precum la Scheie, unde-aţi văzut în silă/ Maghiari schimbaţi în epuri, şi-un Purice-n Movilă”. Intr-o nota de subsol, Alecsandri scrie: “Numele Puriceştilor au fost schimbat în Movileşti pe câmpul luptei de la Scheie, luptă în care Hroiot, şeful armatei ungureşti, a fost descăpăţinat de Purice Aprodul”.

Constantin Negruzzi, în epopeea sa, Stefaniada, din care ne-a ramas Aprodul Purice, considerata de marele Nicolae Iorga drept “cea dintai incercare de a imbraca in versuri istoria nationala”, infatiseaza cum aprodul nostru s-a adresat cu patos lui Stefan in batalia de la Scheia: „Doamne ! Iată calul, arată-le mai curând/ Că de tine ungureanul n-au scăpat într-acest rând“. Negruzzi afirma in acelasi poem publicat pentru prima oara in Curier de ambe sexe, nr. 10, 1836, ca satele in cauza s-ar fi aflat in zona Sorocii: “Iar fiind că tu ieri calul mi l-ai fost dat împrumut,/ Îţi dau cinci moşii cu sate în a Sorocii ţinut […]”.

Grigore Ureche (cca 1590-1647) consemneaza astfel episodul bataliei de la Scheia in Letopisetul Moldovei: “Razboiul cand s-au batut Stefan-Voda cu Hroiot pre Siret la Schiiai, 6994 martie 6. intr-acesta an venit-au Hroiot cu oaste de la unguri asupra lui Stefan-Voda, caruia i-au iesitu Stefan-Voda inainte cu oaste pre Siretiu la Scheai, si dandu razboiu vitejaste despre amandoao partile, intr-o luni, martie 6 zile, perdu Hroiot razboiul si oastea, mai apoi si capul, insa cu mare primejdie lui Stefan-Voda s-au pornitu cu calul jos, putin de n-au incaput in mainile vrajmasului sau. Mai apoi Hroiot fiind prins viu de Stefan-Voda, i-au taiat capul.”

Ion Neculce (1672 – 1745), in cronica O sama de cuvinte, relateaza si legenda lui Purice: “Stefan-Voda cel Bun, cand s-au batut cu Hroit ungurul, precum dzicu unii la Casen, iar letopisatul scrie ca s-au batut la Scheie, pe Siretiu, au fost cadzut calul cu Stefan-Voda in razboiu. Iara un Purice aprodul i-au dat calul lui. Si nu putea in graba incaleca Stefan-Voda, fiind om micu. Si au dzis Purice aprodul: «Doamne, eu ma voi face o movilita, si vino de te sui pe mine si incaleca». Si s-au suit pe dansul Stefan-Voda si au incalecat pre cal. Si arunce au dzis Stefan-Voda: «Sarace Purice, de-oi scapa eu si tu, arunce ti-i schimba numele din Purice, Movila». Si au dat Dumnezeu si au scapat amandoi. Si l-au si facut boier, armas mare pre Purice. Si dintru acel Purice aprodul s-au tras neamul Movilestilor, de au agiunsu de au fost si domni dintru acel neam.”

Este de observat ca satele din documentul prezentat de Basarabia-Bucovina.Info ii sunt oferite de-acum Spatarului Purice la cinci ani de la batalia de la Scheia, ceea ce poate sa insemne ca reprezinta o noua rasplata domneasca.

Istoria aprodului Purice devenit spatar a ramas intre legendele neamului, transmise din gura in gura de la stramosii nostri pana in ziua de azi, astfel: “Ungurii veniră în Moldova, să ne-o jefuiască şi să ne-o cuprindă. Ştefan strânse oaste în grabă şi le ieşi înainte. Începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroşi de sângele celor care picau morţi.

Pe când Ştefan se arunca cu vitejie împotriva duşmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte de fier. Între călăreţii domnului se afla şi aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ştefan, descălecă repede îi dete calul său domnului. Fiindcă şi Ştefan era mic la statură şi nu putea să încalece singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliţă, pe care domnul se urcă şi încălecă uşor: Zâmbind, Ştefan se întoarse către Purice şi îi zise: „Purice, băiete, de voi câştiga, în Movilă-naltă eu te voi schimba!“

Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieşiră învingători.

După război, Ştefan dărui aprodului Purice moşii, pentru fapta lui şi dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat şi luă numele de Movilă. Din el se trage neamul boierilor Movileşti, dintre care unii ajunseră şi domni.” Altii au ramas purici. Sau, cum scrie cronicarul despre cum trebuie sa fie aprozii: “Aşe trebuie şi acum să să afle sluţi, să slujească stăpânului, şi stăpânul să miluiască pre slugă aşe”.

Arhivele Nationale ale Romaniei ne informeaza, de asemenea, ca 60 de documente similare, insotite de sigiliile lor fabuloase aferente, de la cel al tatalui lui Vlad Tepes, fiul lui Mircea cel Batran, (datat 1439/6947) la cel al lui Matei Basarab (1641/7149), au fost fotografiate si au intrat recent in baza de date Monasterium. Europe’s virtual documents online. Totodata, Biroul Arhive Medievale, Fonduri Personale şi Colecţii al Arhivelor Nationale ale Romaniei prezinta pe site-ul institutiei si cel mai vechi document din Ţara Românească, prin care Vladislav-Vlaicu întăreşte mai multe sate Mănăstirii Vodiţa. Insa, pana acum, pergamentul lui Stefan cel Mare si Sfant fotografiat de iscusitul documentarist Victor Dogaru pentru Basarabia-Bucovina.Info nu a vazut niciodata fata internetului. Cercetatorul Victor Dogaru promite sa publice, in curand, noi documente valoroase ale Istoriei Romaniei, in cadrul unui proiect personal, aflat in dezvoltare, in parteneriat cu Basarabia-Bucovina.Info.