Apşa de Jos a fost cea mai mare localitate românească din dreapta Tisei (acum are 7.600 locuitori), vecină cu Săpanţa. In apropiere si-a avut salasul sediul central al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului, la Sfanta Manastire Peri, ctitorita de însuşi Dragoş Voievod si distrusa de austro-ungari in ofensiva uniatismului impotriva ortodoxiei, lacas unde s-au inregistrat inceputurile scrisului în limba română.
În localitățile românești din regiunile Maramuresului Istoric, sudului Basarabiei si nordului Bucovinei, Transcarpatia, Odesa, Cernăuți si Tinutul Herța, în zonele rurale din Basarabia cuprinsa in Republica Moldova, dincolo de Nistru pana la Bug si mai departe, in Rasaritul Romanesc, pana in indepartata si inghetata Siberie sau in stepele Kazahstanului, unde ne-au ramas frati deportati de criminalii bolsevici, in comunitatile romanesti de la sud de Dunare, din Serbia si Bulgaria, romanii nostri care, razbatand sub vremuri au ramas si sub rit vechi, sărbătoresc duminică Ajunul Crăciunului urmat de Nasterea Mantuitorului.
Continue reading …Foarte puţini mai cunosc faptul că, la 1 decembrie 1918, alături de românii din întreaga Transilvanie, din Banat, din Crişana şi din Sătmar, la Alba Iulia au fost prezenţi şi cei de dincolo de Tisa, unde au făcut cunoscută dorinţa românilor de acolo de a constitui un întreg popor cu cel de pe malul stâng al Tisei.
Continue reading …“Noi, maramureşenii din dreapta Tisei am dat naştere Maramureşului din stânga Tisei. Noi am donat Hoteniului, acum două veacuri, biserica de lemn. Ţin să subliniez că greşesc acei care uită de noi, cei din dreapta Tisei, amintind doar de Basarabia, Nordul Bucovinei sau Herţa. Noi am fost ş-om fi cu sau fără! Dar bineînţeles, cu.”
Continue reading …